Daca ne asteapta sau nu nemurirea

Înainte de a încetini ritmul de functionare a ceasului biologic, trebuie sa începem sa acordam o atentie deosebita calitatii vietii pe care o ducem, arata cercetatorii citati de numarul din 24 iulie al ziarului rusesc Pravda.

În prezent, recordul de longevitate este de 122 de ani si a fost stabilit de francezul Jean Kalman. Cercetatorii prevad însa ca pe viitor oamenii vor ajunge sa traiasca 180 de ani sau chiar mai mult.

Profesorul de economie Michael Zey de la Universitatea de Stat din Mont Claire, SUA, autor a numeroase carti despre viitor, este convins ca omenirea bate la portile nemuririi. Profesorul a declarat la conferinta anuala de la San Francisco a Societatii Viitorul Lumii ca oamenii vor ajunge nemuritori, datorita progresului tehnic, pîna în anul 2075. Totusi, majoritatea oamenilor de stiinta considera aceasta idee ca fiind de domeniul stiintei si fictiunii.

Gerontologul Carlo Vergani de la Universitatea din Milano nu sprijina ideea ca omenirea ar putea ajunge, într-o zi, nemuritoare. Existam pentru a da nastere unor generatii viitoare, nu pentru a trai la nesfîrsit. Îmbatrînirea este un proces social. La începutul secolului trecut, speranta medie de viata era de 40-50 de ani, acum este de 70-80 de ani, datorita unor conditii sanitare, medicale si alimentare mai bune, explica profesorul Vergani, citat de Pravda.

În acelasi timp, oamenii îsi doresc, inevitabil, sa traiasca mai mult. Speranta medie de viata în Italia este de 77 de ani la barbati si 83 la femei, iar numarul persoanelor care ating vîrste de 80, 90 sau chiar 100 de ani este din ce în ce mai mare în tarile cu o economie dezvoltata.

Este foarte posibil ca experimentele pe animale sa ajute la prelungirea vietii oamenilor chiar peste aceste vîrste. Rezultatele cercetarilor dau oamenilor motive sa fie optimisti în ceea ce priveste viitorul din acest punct de vedere, desi acest viitor este înca destul de departe.

Cercetatorii au reusit deja sa transforme genetic muste, viermi si soareci, prelungindu-le durata de viata. Carlo Vergani afirma: Manipularile genetice la musculita de otet au prelungit viata insectei cu o treime. Daca aceleasi manipulari ar fi aplicate oamenilor, am putea trai 120 de ani – ceea ce este probabil limita noastra genetica în acest moment, si chiar sa avansam spre 180 de ani.

De obicei, manipularile facute pentru prelungirea vietii se refera la gene legate de metabolism, mai precis de producerea de radicali liberi, particule care distrug celulele si cauzeaza îmbatrînirea. Acest proces ar putea fi deci stopat sau încetinit daca s-ar reduce cantitatea de radicali liberi produsi de organism.

Dar nu numai genetica promite sa creeze un elixir al tineretii. Daca ne lasam libera imaginatia, am putea ajunge la ideea de transplant de tesuturi si organe îmbatrînite. Astfel de organe ar putea fi înlocuite cu unele identice create în laborator, pornind de la celulele susa, numite si celule stem.

Umberto Senin, gerontolog la Universitatea din Perugia, este de parere ca înainte de a ne gîndi la încetinirea ceasului biologic care ne determina durata de viata ar trebui sa ne concentram mai mult asupra calitatii  vietii pe care o ducem. Se stie ca perioada în care batrînii sînt neputinciosi este de 7,5 ani la femei si 5,4 la barbati. Oamenii de stiinta trebuie sa se concentreze asupra urmatoarelor probleme: de ce îsi pierd batrînii independenta si ce anume se poate face pentru a le garanta conditii psihice si fizice de viata mai bune.