Cind am auzit prima data cuvintul rahitism, scrie Carolyn J. Strange, si de derivatele acestuia am stiut ca este vorba de o boala nu tocmai usoara, dar am stat si am cautat armele pe care cercetatorii le-au descoperit pentru a lupta impotriva ei. Am gasit ceva foarte concret: vitamina D si calciul.
In rindurile de mai jos, autoarea studiului ne va pune in tema cu cercetarile dumneaei.
O boala intilnita inca din primele zile de viata
Cu siguranta toate mamele vor ca intotdeauna copiii lor sa fie sanatosi si sa nu aiba nici un fel de problema pentru a nu fi nevoie sa apeleze la medic. Acest lucru se poate intimpla daca au grija se le administreze inca de la nastere doze corespunzatoare de vitamine necesare unei dezvoltari normale oferindu-le totodata si o nutritie corespunzatoare. O boala intilnita inca din primele zile de viata este boala oaselor, rahitismul.
Rahitismul este o maladie a scheletului
Rahitismul este o maladie a scheletului datorata tulburarilor diferite ale metabolismului calciului si fosforului, se manifesta printr-o crestere rapida la nivelul zonelor osoase, prin aparitia diferitelor malformatii. Acestea pot fi: scolioza, malformatii toracice, pelvis deformat, picioare in X, gambe arcuite etc. Boala este specifica indeosebi pentru populatia tarilor sarace, unde mamele nu pot oferi cantitatea necesara de calciu, copiii afectati neputindu-se dezvolta normal, fiindu-le deteriorata capacitatea de concentrare.
Boala primilor ani de viata
Rahitismul se instaleaza inca de la nastere, fiind boala primilor ani de viata, semnele clinice facindu-si aparitia in intervalul 3 luni – 2 ani. Aceasta boala face ca oasele craniului sa se inmoaie, iar in timp copilul nu se poate misca normal. Se mai constata si o intirziere a dentitiei, o hipotonie musculara cu meteorism abdominal, hernie ombilicala, retard al mentinerii capului, al pozitiei sezut si al mersului. Craniotabesul este o zona in care bolta craniana este inmuiata dind la palpare impresia unei mingi de celuloid (ping-pong), dar acest semn poate fi luat in consideratie numai in cazul in care persista si dupa luna a sasea. Pot aparea nodozitati costale bilaterale si simetrice, de fiecare parte a coastelor dupa o forma oblica in jos si in afara (sir costal). Pentru determinarea anomaliilor caracteristice se face o radiografie a oaselor putindu-se urmari si calcemia, fosforemia.
Rahitismul poate fi prevenit
Rahitismul poate fi prevenit printr-o administrare suplimentara corecta de vitamina D inca din primele luni de sarcina, oferindu-se astfel si aportul necesar de calciu.
Exista doua surse de vitamina D: lumina soarelui si alimentele.
Pentru majoritatea populatiei sursa principala o constituie expunere la lumina soarelui (radiatii ultra-violete) datorita faptului ca provitamina D (7 dihidro-colesterolul) din piele este transformata in vitamina D. În stare pura cristalizata s-a mai obtinut vitamina D3, iar sintetic vitamina D4, care formeaza impreuna cu vitamina D2 (calciferol) grupa vitaminelor. Calciferolul se gaseste in untura de peste, grasimea obtinuta din ficatul unor pesti marini si in ficatul mamiferelor si a pasarilor.
Sugarul cu pielea alba are nevoie de vitamina D in proportie de 400 pina la 1000 U.I./zi. Acest lucru se poate realiza destul de greu deoarece chiar laptele matern nu contine decit 30-100 U.I./l.
Vitamina se poate procura din alimentatie
Vitamina se mai poate procura din alimentatie cum ar fi: pestele gras, produsele lactate, margarina fortifiata. Deficienta in vitamina D este intilnita si la populatia virstnica, oasele devenind friabile, rupindu-se la unele eforturi mai mari (osteoporoza). Vitaminele D (antirahitice) regleaza continutul in saruri minerale al organismului si conditioneaza in special depozitarea normala a calciului in tesutul osos.
Calciul nu poate fi produs in organism
Calciul este un mineral si de aceea nu poate fi produs in organism. A fost descoperit de catre chimistul britanic Sir Humphry Davy impreuna cu renumitul chimist suedez J.J. Berzelius prin electroliza cloruri de calciu folosind un catod de mercur. Este un metal raspindit in scoarta terestra (3,6 la suta din greutate, ocupind locul al 5-lea) numai sub forma de combinatii. Are culoarea alb argintie pierzindu-si repede luciul metalic in aer liber datorita formari unui strat superficial de oxid.
Singura sursa de calciu este alimentatia
Singura sursa de calciu este alimentatia, indeosebi lactatele si verdeata.
Organismul nostru necesita aport de calciu de la nastere si pe parcursul intregii vieti. Omul matur trebuie sa consume aproximativ 1.000 mg de calciu zilnic. Aceasta cantitate de calciu se gaseste intr-un litru de lapte.
Laptele contine multe minerale, dar in proportie mai mare sint calciul si fosforul urmate de potasiu, sodiu, sulf, aluminiu, magneziu si zinc. Un litru de lapte contine tot atita calciu cit 21 de oua, 12 kg de carne de vita fara grasime sau 2,2 kg de piine din griu. Pentru o asimilare completa, calciul necesita vitamina D si cantitate echilibrata de fosfor.
Multe alimente sint deficitare in vitamina D. In acest caz apare un surplus de fosfor. Este indicat ca in ratie sa se introduca si suplimenti bogati in calciu. Se recomanda a fi consumat un gram de calciu suplimentar in timpul mesei, pentru ca sucurile digestive ajuta la asimilarea lui. Dereglarea intre calciu si fosfor in organism poate favoriza aparitia osteoporozei prin pierderea calciului din corp.
Doctorii spun intotdeauna: Este mai usor sa previi decit sa tratezi, probabil am auzit aceste cuvinte de mai multe ori, dar nu toti le-am bagat in seama chiar daca ele au un simbure de adevar.