Unul
dintre cele mai tembele lucruri pe care mi se intampla sa le vad la televizor
este folosirea rasetelor inregistrate in serialele "umoristice":
sublinierea tot timpul a unor glume penibile cu hohote de ras si aplauze mi
se pare o insulta la adresa inteligentei spectatorului si am impresia ca nici
regizorii, nici producatorii nu au un minim gust sau simt al ridicolului.
Si,desigur, nu sunt singurul care gandeste asa: cred ca nici unul dintre voi
nu se lasa pacalit de veselia artificiala a televiziunii si ca fiecare
gaseste aceasta punere in scena banala, plicticoasa si iritanta.
Dar
daca aceasta este opinia publicului, de ce realizatorii programelor insista
cu asemenea practici neplacute?
Raspunsul este extraordinar de simplu: pentru ca FUNCTIONEAZA!
Cercetarile au demonstrat ca folosirea rasului inregistrat determina
spectatorii sa rada mai mult si mai des, si emisiunea in general este
considerata mai buna si mai distractiva. Iar efectul sugestiv este cu atat
mai mare cu cat emisiunea este mai proasta.
Si-atunci
ramane firesc o intrebare: de ce un truc asa de banal si de fals
functioneaza?
Toti stim ca rasul de la televizor nu este sincer, dar de ce, totusi, radem
mai mult?
Explicatia este oferita de legea a patra a serialului nostru despre
mecanismele automate ale comportamentului, anume legea "dovezii
sociale".
Legea nr.4
"dovezii sociale"
Legea
aceasta ne spune ca unul dintre mijloacele pe care le folosim pentru a
hotara ce este corect consta in a urmarii ceea ce ceilalti considera ca este
corect. Si cu cat suntem mai nesiguri asupra unei situatii pe care
trebuie s-o apreciem, cu atat mai mult ne bazam pe actiunile celorlalti
pentru a hotara cum sa ne comportam.
Exemplele
sunt nenumarate. Sa vedem cateva:
- in
timp ce mergeti pe strada, vedeti un grup de persoane care se uita in sus. Ce
faceti? Evident, va uitati si voi in sus;
- la
birou se face o cheta pentru o colega care se casatoreste. Prima intrebare
care va vine in minte este: "Cat au pus ceilalti?";
-
trebuie sa va duceti la o petrecere. Cum va imbracati, cu ceva comod sau
"la tol festiv"? Pentru a hotari dati cateva telefoane altor
invitati;
- nu
cred ca este nevoie sa dau exemplul modei, un domeniu in care Legea "dovezii
sociale" isi gaseste aplicatia cea mai evidenta.
Modalitati
de manipulare prin Legea "dovezii sociale"
La
fel ca celelalte legi despre care am vorbit in precedentele articole, Legea
"dovezii sociale" ne permite sa infruntam un mare numar de situatii
fara sa ne gandim prea mult la ce este bine si ce este rau.
Problemele apar atunci cand datele sunt deliberat falsificate pentru a ne da
impresia ca o gramada de persoane se comporta intr-un anumit mod, binenteles,
pentru a se obtine ceea ce se doreste de la noi.
Din
nou, cateva exemple:
- in
toate ocaziile cand va cere bani, un profesionist o sa va arate si cat de
mult au dat atii, astfel incat sa va simtiti "stimulati" sa faceti
la fel. In aceasta idee, n-o sa vedeti niciodata un cersetor cu palaria
goala.;
-
cand o anumita actiune necesita voluntari, pe cat de greu va oferiti primii,
pe atat de usor va oferiti dupa ce altii au facut acest pas; asa ca
manipulatorul va pregati dinainte un mic grup de "voluntari"...;
-
oriunde se joaca "alba-neagra" exista permanent cativa oameni care
joaca si castiga, atragand atentia trecatorilor (sper ca nu mai este nevoie
sa precizez ca ei sunt partenerii "crupierului");
-
citind rezultatele unui sondaj pre-electoral si afland 70% din populatie vor
vota pentru candidatul X (lucru neadevarat, probabil), foarte multi indecisi
se hotarasc sa voteze tot cu X (din acest motiv, in unele tari sondajele
dinaintea alegerilor sunt interzise).
Dar
exemplu cel mai bun de manipulare folosind Legea "dovezii sociale"
ne este dat de publicitate.
Numesc
doar trei situatii:
1)
interviuri in care persoane alese "la intamplare" ridica in slavi
calitatile unui produs;
2)
folosirea unor celebritati care-si dau cu parerea (pozitiva, desigur) despre
produsul X sau Y(si cineva ar trebui sa-mi explice de ce un fotbalist sau un
actor ni se pare mai competent ca noi in materie de detergenti sau
deodorante...);
3)
punerile in scena dupa modelul american, unde prezentatorul arata
"produsul secolului" (de fiecare data produsul este altul), iar
publicul scoate urlete de entuziasm, descoperind cum poate zugravii fara
bidinea, cum poate fierbe legumele fara apa sau cum poate sa dea burta jos
fara sa faca nimic.
Ceea ce ma sperie este falsitatea evidenta a acestor programe. Profesionistii
care le fac stiu perfect ca nu merita sa faca ceva mai bun, fiindca
principiul "dovezii sociale" functioneaza automat, indiferent cat
de artificiala sau ridicola ni se pare situatia. Iar succesul acestor
prezentari, din punct de vedere al vanzarilor, pune punct oricarei discutii.
Daca
tot vorbim de televiziune, sa mai dam un exemplu: cand se face un talk-show
cu oameni politici, cu public, este foarte usor pentru regizor sa creeze o
anumita impresie.
El poate aduce in prim-plan pe cineva din public care da aprobator din cap
atunci cand vorbeste politicianul-"prieten", la fel cum poate arata
pe cineva care, prin mimica, isi manifesta dezacordul atunci cand vorbeste
adversarul.
Daca este facuta cu eleganta, o emisiune aparent obiectiva echivaleaza cu o
ora de publicitate...
Este
foarte greu sa dai sfaturi in legatura cu Legea "dovezii sociale".
Traind in societate, nu putem controla toate informatiile care ajung la noi
si trebuie sa ne adaptam intr-o buna masura comportamentul in functie de ce
fac ceilalti.
De multe ori se poate spune ca majoritatea face ceva anume, dar asta nu
inseamna ca are intotdeauna dreptate. Unicul sfat posibil este sa incercati,
din cand in cand, sa va comportati altfel decat cei din jurul vostru.
Ignoranta colectiva
Chiar
daca nu are legatura cu manipularea si cu afacerile, vreau sa va prezint o
situatie speciala unde Legea "dovezii sociale" intra in joc intr-un
mod dramatic.
Citim adesea in ziar despre cineva caruia i s-a facut rau pe strada sau a
fost atacat de un agresor sau a avut un accident si ca nimeni dintre cei care
au observat scena nu a intervenit in ajutorul lui (in aceste cazuri,
ziaristii scriu despre "egoism metropolitan", "societate
bolnava", "criza valorilor" s.a.m.d.).
Dar in alte situatii similare oamenii intervin fara nici o ezitare. Care este
explicatia?
Cum
am mai spus, Legea "dovezii sociale" are un efect maxim atunci cand
situatia este ambigua:
tipul care sta intins pe trotoar are un atac de cord sau este doar betiv care
doarme?
Baiatul ala care o deranjeaza pe fata este prietenul ei care glumeste sau un
maniac care vrea sa o violeze?
Ceea ce vad este un jaf la o banca sau o scena pentru un film?
Oamenii aceia chiar se bat sau sunt actori de la emisiunea "camera
ascunsa"?.
Cum
nu ne place sa ne facem de ras, nu actionam pana nu vedem ce fac ceilalti;
daca nimeni nu se misca, facem si noi la fel, fara sa ne gandim ca ceilalti
se uita la noi pentru acelasi motiv.
Se formeaza astfel starea de "ignoranta colectiva", adica acea
stare in care fiecare hotaraste ca, din moment ce nimeni nu face nimic, totul
este in regula.
Omului cazut pe trotuar poate ca ii este rau si, daca am fi fost singuri, am
fi intervenit imediat, dar asa suntem influentati de calmul aparent al
celorlalti.
(Nota: acesta este mecanismul care a permis ascensiunea unor dictatori. Cu
mintea de pe urma, ni se pare greu de inteles de ce niste cetateni de bun
simt au suportat fascismul, nazismul sau comunismul fara a reactiona. Lasand
balta analizele istoricilor si sociologilor, unul dintre motive este ca
oricine vede ca ceva nu este in regula asteapta ca altul sa faca prima
miscare. Si, binenteles, timpul trece).
Fara
a ne incurca cu teoria, iata ce trebuie facut daca ne trezim intr-o situatie
de urgenta in public:
trebuie sa reducem cat de puternic incertitudinea celor prezenti, facand o
cerere precisa, directa, unui singur individ.
Astfel, daca ni se face rau pe strada, trebuie sa cerem ajutor intr-un mod nu
numai foarte clar, dar si foarte precis:
"Va rog, repede, dvs. cu sacou albastru, chemati o ambulanta!".
Asta pune trecatorul in rolul de salvator si probabilitatea de a primi ajutor
creste; mai mult Legea "dovezii sociale" functioneaza acum in
sensul pozitiv:
vazand ca cineva intervine, si ceilalti vor proceda la fel.
Cum am mai spus, asta nu are legatura cu afacerile, dar poate insemna sfatul
cel mai pretios pe care l-ati primit de la mine. Dar sper din toata inima sa
nu aveti niciodata ocazia sa-l folositi.
|