Ulcerul gastro-duodenal

Boala ulceroasa a stomacului este o maladie destul de frecvent intilnita. Prin ulcer (ulceratie) se intelege un defect al tegumentelor sau al mucoasei, asociat cu afectarea straturilor profunde. Este o rana deschisa, iar procesele de inchidere si vindecare sint impiedicate sau cel putin mult incetinite.

 Descrierea bolii

Factorii care determina aparitia ulceratiilor sint diversi. De cele mai multe ori este o imbinare a factorilor generali si a celor locali. Ulceratiile pot avea dimensiuni, forma si profunzime din cele mai variate.

Boala ulceroasa este o maladie cronica recidivanta, caracterizata prin formarea ulceratiei stomacului sau duodenului. Este o maladie destul de frecventa in rindul populatiei – circa 7-10 la suta sufera de ulcer gastric sau duodenal. Ulcerul duodenal este de aproximativ patru ori mai frecvent decit cel gastric.

E mai frecvent la tineri

Ulcerul duodenal apare mai frecvent la persoane tinere, pe cind la virstele a doua si a treia apare mai frecvent ulcerul gastric. De asemenea, ulcerul duodenal se inregistreaza mult mai frecvent la barbati. Exista, de asemenea, asa-numitele ulcere simptomatice, care apar din cauza stresului, in arsuri, dupa operatii neurochirurgicale; ulcerele medicamentoase se produc dupa ingurgitarea unor preparate cum sint gluococorticoizii sau salicilatele. Exista ulcere endocrine, ulcere datorate hepatitelor, cirozelor hepatice etc.

Un rol important il joaca in producerea ulcerelor consumul de alcool si fumatul, erorile de alimentatie, intervalele mari intre mese, mincatul pe fuga si numai de uscaturi, ca si inghititul pe nemestecate.

Ce este si cum se manifesta ulcerul

Ulcerul este de fapt o rana, provocata in peretele duodenului sau al stomacului. In ultima vreme au aparut cercetari interesante care trateaza natura infectioasa a ulcerelor, atit gastric, cit si duodenal.

n Ulceratia, rana, se produce in mucoasa gastrica sau in cea duodenala in urma aparitiei unui dezechilibru intre factorii agresivi ai continutului gastric (sucul gastric + alimentele ingurgitate) si proprietatile de protectie ale invelisului (mucoasa gastrica si, respectiv, a duodenului).

n Principalul simptom al ulcerului sint durerile din capul pieptului – spre stinga de la linia mediana in cazul ulcerului gastric, sau spre dreapta  in cazul ulcerului piloric sau al bulbului duodenal. Adesea durerile iradiaza in jumatatea stinga a toracelui, spre omoplatul sting, chiar spre coloana, in segmentul dorsal si lombar ale acesteia.

n Durerile apar la 30-60 minute dupa masa – in ulcerul gastric sau la doua-trei ore dupa masa – in ulcerul duodenal. Durerile sint foarte parsive, insidioase, persistente, cu scaderi si reizbucniri periodice, revenind cu forte sporite dupa ce a parut ca au fost stinse. Sint dureri siciitoare si, de cele mai multe ori, foarte greu de suportat.

Adesea crizele dureroase sint insotite de voma, din stomac fiind eliminate sucul gastric si, mai ales, acidul in exces. De cele mai multe ori, dupa ce vomita, bolnavul se simte usurat, de aceea multi incearca sa-si provoace voma.

Alte simptome

Alte simptome frecvente sint arsurile, eructatiile (rigiielile), greturile si constipatiile.

Caracteristica ulcerului este acutizarea sezoniera a bolii – primavara si toamna crizele devin mai puternice si mai frecvente. Adesea aceste perioade acute alterneaza cu perioade de remisie, care pot sa dureze de la citeva saptamini pina la citiva ani.

Cum se trateaza aceasta boala

Este foarte important ca bolnavii de ulcer sa fie tratati corect, pina la vindecarea clinica.

Desigur, o vindecare totala a acestei boli nu este posibila, ea nu trece fara urme, caci va ramine o cicatrice in locul ulceratiei (ca la orice rana care se inchide). Deci, printr-o vindecare clinica se intelege absenta bolii un timp indelungat (daca se poate, chiar definitiv), formarea cicatricei care apare la fibrogastroscopie, dar si – de pe pozitiile medicinei orientale – un echilibru energetic normal in sistemul meridianelor stomacului si intestinului subtire, ca si in intreg sistemul energetic legat de acestea.

Aceasta etapa este insa posibila mult mai tirziu, in comparatie cu primele doua conditii (absenta durerilor si inchiderea ulceratiei).

Cele doua meridiane importante

Cele doua meridiane – al stomacului si al intestinului subtire – sint meridiane yang si sint dirijate de meridianul vezicii biliare. Acesta din urma fortifica meridianul intestinului subtire, de parca i-ar suplimenta energia, iar asupra meridianului gastric exercita o actiune de frinare, de parca l-ar tine priponit. Pe de alta parte, meridianul intestinului subtire intareste meridianul gastric.

Cind meridianul intestinului subtire este afectat, se afla in hiperfunctie si actioneaza ca un amplificator asupra canalului gastric, poate aparea o gastrita hiperacida, iar apoi chiar si un ulcer. Daca intestinul are meridianul slabit, atunci stomacul poate cadea intr-o depresie, capacitatea sa digestiva se va reduce si, in acest caz, poate aparea o gastrita hipoacida, care va conduce si ea la un ulcer. De asemenea, canalul vezicii urinare poate influenta si el canalul intestinului subtire, ceea ce va frina functionarea meridianului respectiv.

Rolul metodelor de reechilibrare

Aceasta este de fapt doar o mica parte a relatiilor extrem de complexe ce se stabilesc intre meridianele existente in corpul nostru si, implicit, intre organele din el. De aceea, nici o afectiune nu poate fi a unui singur organ, iar cind este tratata, trebuie sa se tina seama de starea generala a pacientului.

In prezent, pe linga dieta, tratamentul medicamentos si – in cazurile grave (inclusiv ulcere perforate) – operatii, exista si metodele de reechilibrare energetica, asociate cu fitoterapie si tratament homeopatic.

Rezultatele obtinute prin aceste metode sint foarte promitatoare, deoarece se obtine cicatrizarea ranilor din stomac chiar mai repede decit prin metodele de tratament clasice.